Barometrul Comunității Locale. Municipiul Alba Iulia 2014 – Puncte de vedere

9b527710-cc5b-11e3-8a9c-bd964fc710e0_cetate-susalbaLuna martie a marcat pentru albaiulieni, prezentarea publică a rezultatelor unui barometru al comunității, o cercetare sociologică având o valoare aparte pentru o societate locală cunoscută pentru un anume spirit avangardist. Dincolo de discuțiile pe care le-a generat în spațiul public albaiulian este, cred, important să privim acest demers sociologic, din perspectivele sale fundamentale. În acest sens, încep prin a spune că ne aflăm în fața unei duble constatări și anume că, pe de o parte, barometrul este o sursă științifică de informare publică prin care cetățenii municipiului Alba Iulia conștientizează la un nivel superior temele și proiectele cuprinse pe ceea ce numim generic agenda comunității, iar pe de altă parte, actuala cercetare este un bun punct de plecare în sensul eficientizării acțiunilor administrației publice locale.

Este important pentru acest studiu, ca și pentru cele care urmează în anii care vor veni să se constituie ca element de creștere a implicării cetățenilor în dezvoltarea urbană, ca instrument de analiză a elementelor care conduc la o mai bună guvernare locală, un concept care nu poate fi perceput doar ca acțiune a administrației publice locale independent de implicarea comunității locale. Este important să consfințim prin demersurile științifice, sociologice în special, valorile participării civice, cele care pe viitor determină un anume ritm al dezvoltării urbane. În același context, este evident că barometrul comunității locale despre care vorbim în aceste zile, face parte dintr-un posibil pachet de instrumente prin care participarea este indusă sociologic. Această constatare, ne conduce la ideea că, un astfel de barometru, prin prezentarea rezultatelor sale în mod public poate stimula participarea civică a cetățenilor albaiulieni. În aceiași ordine de idei, mai trebuie spus, că o astfel de centralizare a datelor despre principalele teme și preocupări ale cetățenilor, sporește timpul de reacție al administrației publice locale față de nevoia construirii unor politici publice care să oglindească nevoia reală a acestei comunități. Complexitatea datelor cuprinse în acest barometru arată în mod clar nevoile, opțiunile și mai ales prioritățile avute în vedere de cetățenii unui oraș cu o populație sub 60.000 de locuitori.

Este evident pentru orice albaiulian că acest oraș s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani în jurul unor proiecte de dezvoltare care au culminat cu abilitatea accesării fondurilor europene, dar până acum nu am avut un document rezultat dintr-o cercetare științifică, capabil să transmită din punct de vedere statistic cât de importante sunt aceste proiecte pentru cetățeni și mai ales cum se raportează aceștia la acțiunile întreprinse de administrația publică locală în ultimii ani. Pe scurt, odată cu apariția acestui studiu, avem pentru prima dată o radiografie complexă a acestei comunități.

Datele studiului despre care vorbim au fost obținute ca urmare a unei metodologii aplicate cu strictețe, acuratețea cercetării fiind indiscutabilă. Culegerea datelor s-a efectuat în luna noiembrie a anului trecut, 7-21 noiembrie mai precis, prin două anchete: una la domiciliul persoanelor de peste 18 ani din municipiul Alba Iulia, iar cealaltă prin chestionare autoadministrate pentru reprezentanții asociaților de proprietari/locatari din Alba Iulia. Prin intermediul acestui barometru au fost chestionate la domiciliu, un număr de 602 persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Metoda de eșantionare a fost multistadială bistratificată, adică după sex și cartier în ceea ce privește selecția subiecților rezidenți la blocuri și aleatorie randomizată pentru cartierele formate din case. Au fost definite astfel 5 cartiere de blocuri (Cetate,Tolstoi și Centru, Zona Industrială, Ampoi I și Ampoi II, Ampoi III) și 2 zone mari de case constituite din 7 subzone geografice. De asemenea au fost luate în considerare răspunsurile date la întrebările legate de proiectele de dezvoltare urbană, de către un număr de 109 reprezentanți ai asociaților de proprietari/locatari.

Revenind însă la proiectele de dezvoltare urbană, proiectul major rămâne cel legat de Cetatea Alba Carolina. Restaurarea cetății, promovarea sa la nivel național, evenimentele create și puse în valoare în interiorul său, toate acestea au făcut ca acest proiect de dezvoltare urbană prin rezultatele sale să devină parte integrantă a identității locale. Proiectul are un grad de valorizare și acceptare publică durabilă și consistentă, în procente care depășesc 90%. Barometrul comunității locale arată în mod clar că cetățenii orașului au devenit, în ponderi de peste două treimi, implicați ca agenți de promovare și multiplicare a valorii proiectului. Există în rândul cetățenilor convingerea că sunt co-acționari ai acestui mare proiect, dorindu-și astfel ca valoarea sa economică să crească și să producă creștere economică durabilă în această zonă. Cetățenii chestionați vin cu propuneri concrete în acest sens, mai multe spații verzi, zone de agrement, promovarea Cetății Alba Carolina, o mai mare densitate a evenimentelor și activităților de tip cultural. La antipod, monumente precum Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Celula lui Horea au intrat într-un soi de uitare publică. Cazul Bibliotecii Batthyaneum cea care nu este amintită ca spațiu de mare interes pentru vizitatori poate fi într-o oarecare măsură explicat prin faptul că biblioteca nu mai este deschisă publicului de mai bine de cinci ani. Analiza datelor prezentate de către această cercetare arată un interes ridicat al comunității locale cu privire la crearea unui habitat ecologic confortabil prin crearea unor parcuri și alte categorii de spații verzi, 90% dintre cei chestionați considerând aceste investiții ca fiind necesare în îmbunătățirea arealului Cetății Alba Carolina. Ne aflăm evident în prezența unei priorități cetățenești majore dar și în fața constituirii unui plan de acțiune de către administrația publică locală capabil să răspundă acestei nevoi locale. O altă propunere despre care merită să vorbim este cea legată de crearea unor zone de agrement și spații destinate sportului dotate adecvat, săli de sport, terenuri de sport, piste de biciclete și în afara Cetății, datele aratând o comunitate locală cu un interes vădit față de petrecerea timpului liber practicând sportul.

În ceea ce privește valoarea atribuită de către publicul albaiulian monumentelor sau clădirilor din perimetrul Cetății Alba Carolina, aceasta nu este de regulă în strânsă corelație cu cantitatea sau mai ales cu calitatea lucrărilor de reabilitare. O explicație ar fi legată de faptul că unele lucrări de tip reabilitare sunt din punct de vedere tehnic intervenții de conservare și întreținere neavând în sine valența spectaculoasă a restaurării spre exemplu.

Un alt aspect demn de remarcat este legat de percepția albaiulienilor cu privire la calendarul evenimentelor din oraș, un calendar generos sub aspectul numărului de evenimente culturale și artistice, dar care reclamă în viziunea albaiulienilor o sporire a numărului de concerte, spectacole, festivaluri. Acest punct de vedere necesită o abordare în dublu sens și anume sporirea numărului de astfel de manifestări pentru public dar și reconsiderarea finanțărilor cu privire la evenimentele care nu generează nici notorietate, nici participare în rândul publicului larg. Nota generală a acestei percepții arată că dorința comunității de a asista la o serie mai largă de manifestări cultural artistice este la un nivel ridicat.

Într-o altă ordine de idei, ierarhizarea de către cetățeni a proiectelor propuse de către administrația publică locală arată că aceștia ar sprijini investiții considerabile în aspecte care țin de latura educațională. Pe primul loc, la viitoarele proiecte se află investițiile în școli și grădinițe. Această dimensiune, a investiției în educație sub aspectul infrastructurii educaționale, reprezintă punctul de vedere al unei comunități orientate către viitor și către principiile dezvoltării durabile. Nivelul de prioritate al acestor investiții nu mai necesită niciun fel de comentariu, lucrurile fiind clare.

În continuarea abordării noastre, este important cred, să ne referim la satisfacția cetățenilor față de serviciile Primăriei. Prin intermediul acestui barometru au fost verificate un număr de 14 aspecte legate de serviciile Primăriei, calificativele pe care respondenții le puteau acorda fiind: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” și „nesatisfăcător”. Exista și varianta nonrăspunsului, aspect care sugerează fie o abținere din partea respondentului fie o insuficientă cunoaștere a acelui aspect. A fost realizată o clasificare cu două categorii a serviciilor, cele care au primit peste 50% din calificativele „foarte bine” și „bine” și cele care au obținut sub 50% la aceleași calificative. Astfel la clasa cu procente peste 50% se remarcă un grad de satisfacție ridicat cu privire la asigurarea transportului public urban- 82,1%, salubrizarea municipiului- 76,8%, modernizarea spațiului urban- 66%, întreținerea școlilor din municipiu- 63,4%. La nivelul clasei cu procente sub 50%, gradul de satisfacție cel mai scăzut este în raport cu asigurarea disciplinei în construcții -39,2%. Există dincolo de statistică, câteva mențiuni necesare și anume, unele dintre serviciile menționate au obținut procente mai mici din cauza faptului că un număr important dintre cei chestionați nu le-au dat niciun fel de calificative, avcest aspect relevând la un anumit nivel că aceștia aveau un grad ridicat de necunoaștere a serviciului respectiv. Astfel, trei servicii au procente de nonrăspuns de peste 20%, adevăr care le plasează pe ultimele locuri în cadrul clasei cu procente sub 50%.

Cu privire la activitatea Primarului în actualul mandat, în sensul aprecierii comunității față de aceasta s-au folosit un set de 9 afirmații pe care le-au evaluat cei intervievați prin adevarat, fals, și nu știu/ nu mă pot pronunța. În analiză s-au reținut, în cazul fiecărui item, doar răspunsurile celor care au spus –adevărat-. Concluzia generală este că fiecare enunț a fost apreciat ca fiind adevărat de peste 50% din totalul celor chestionați. Excepție face doar afirmația- colaborează eficient cu Consiliul Local-. Astfel, 70,5% consideră că experiența sa este utilă orașului, 65,5% consideră că promovează proiecte importante pentru municipiu, în timp ce 57% consideră că reușește să eficientizeze activitatea Primăriei.

Cu privire la dimensiunea denumită generic raportarea la dezvoltarea economică a orașului, preocuparea față de situația locurilor de muncă rămâne una importantă și este indispensabil legată de viziunea cetățenilor față de dezvoltarea economică a municipiului Alba Iulia. Răspunsul la întrebarea- care credeți că este situația locurilor de muncă în Alba Iulia? ne arată care este percepția generală asupra situației locurilor de muncă. Astfel 55,5% declară că este -rea sau foarte rea- doar 4,4% declarând că este -bună sau foarte bună-. Un procent important, 33,1% dintre respondenți  consideră situația ca fiind acceptabilă. Percepția negativă asupra locurilor de muncă, are la bază o serie de factori atât de ordin individual dar și de ordin extraindividual precum contextul unei societăți aflate din 2009 într-o stare de criză economică suprapusă pe un context economic național cu multiple probleme structurale. Analizând atent datele din acest barometru se poate observa că cei care desfășoară o afacere, dețin un PFA sau sunt liber profesioniști se raportează în mod pozitiv la situația locurilor de muncă din municipiu. Trei aspecte mi-au atras însă atenția și anume faptul că 51,3% dintre cei care se raporteaza pozitiv față de situația locurilor de muncă apreciază ca fiind convenabil actualul loc de muncă, în timp ce 47,5% apreciază că deși au un loc de muncă și-ar dori unul mai bine plătit. Apoi, 26,5% dintre cei care se raportează pozitiv față de situația locurilor de muncă, deși au un loc de muncă și-ar dori altul în specialitatea lor. Dacă în cel de-al doilea caz contează nivelul de venit, în cel de-al treilea se ridică o problemă constantă a pieței muncii și anume faptul că mulți dintre absolvenții de facultate au un loc de muncă în afara domeniului de expertiză. Barometrul mai arată și faptul că 31,1% din populație o formează cei care pot fi catalogați drept inactivi în economia locală și ne referim la pensionari, casnice, plecați la muncă în străinătate, în concedii de creștere a copilului, persoane cu dizabilități și asistenții acestora. Sigur că din punct de vedere economic trebuie spus că există premisele activării unei părți din această categorie, cum ar fi cei plecați la muncă în străinătate sau cei care vor finaliza concediul de creștere al copilului. Pe baza datelor cuprinse în prezentul studiu autorii propun patru blocuri de populație după cum urmează cu procentele aferente raportate la total populație. Blocul de aproximativ 30% al inactivilor cvasipermanenți format în marea lui majoritate din pensionari și casnice, blocul de aproximativ 10,5% al celor care caută un loc de muncă dar care din diverse motive nu reușesc să se angajeze format din șomeri indemnizați sau nu, zilieri, etc., blocul de aproximativ 31,7% al populației angajate expuse fluctuației, format din cei nemulțumiți de nivelul de venituri sau de faptul că nu lucrează în conformitate cu specializarea pe care o dețin și în fine, blocul celor care dețin o anumită stabilitate pe piața muncii 27,8% format în special din angajați pe cont propriu, întreprinzători, liber profesioniști.

În concluzie, radiografia comunității albaiuliene prezintă o societate locală implicată activ în proiectele de dezvoltare urbană, o societate formată din cetățeni care privesc comunitatea sub aspectul interdependenței dimensiunilor care se afirmă în acest spațiu, o comunitate înclinată către o dezvoltare coerentă pe termen mediu și lung având în centru optimizarea economică a Cetății Alba Carolina. Barometrul arată în continuare o preocupare crescută față de problema locurilor de muncă de calitate, și un grad mare de încredere dar și de așteptări față de autoritățile publice locale cu accent pe nevoia ca Primăria să se implice mai mult decât până în prezent în dezvoltarea economică (45,9%). Așadar, dincolo de valoarea sa științifică, studiul coordonat de către Lucian Marina și Mihai Pascaru este în fapt vocea societății albaiuliene cu nivelul ei de satisfacție și desigur de nemulțumire față de dezvoltarea urbană a municipiului Alba Iulia.

 

Acest articol a fost citit de 2574 de ori!

3 Responses to Barometrul Comunității Locale. Municipiul Alba Iulia 2014 – Puncte de vedere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Widgetized Section

Go to Admin » appearance » Widgets » and move a widget into Advertise Widget Zone