Victor Ponta a prezentat inca de vineri, dinaintea adoptarii motiunii de cenzura prin care Guvernul Ungureanu a fost inlaturat de la putere, si ca dansul sa fie desemnat premier o serie de masuri economice prin care spera el sa revitalizeze atat industria cat si finantele Romaniei, declarand recent ca nu vede niciun motiv pentru modificarea acestei strategii. Printre primii pasi anuntati de Ponta se numara reducerea contributiilor sociale, introducerea unei cote reduse a TVA pentru produsele agricole, suprataxarea marilor averi, aplicarea unei taxe pentru tranzactiile financiare si majorarea salariului minim cu 26%, la 850 de lei.

Principalele masuri propuse de Ponta:
1. Reducerea contributiilor pentru asigurari sociale la stat pentru angajatori, pas ce va impulsiona crearea de locuri de munca. USL spera ca, astfel, se vor crea un milion de noi locuri de munca.
2. Introducerea in dezbatere publica a Tratatului de guvernanta bugetara si fiscala, cunoscut sub numele de „Pactul Fiscal“, decis de 25 dintre statele UE in decembrie 2011, la care Romania a aderat din start.
3. Dialog sustinut cu Opozitia, ONG-urile, societatea civila, in legatura cu aderarea Romaniei la Spatiul Schengen si cu Mecanismul de Cooperare si Verificare, eficientizarea sistemului de justitie si promovarea rolului Romaniei in UE.
4. Combaterea coruptiei prin respectatea rapoartelor Curtii de Conturi. Depolitizarea si inmultirea controalelor ANAF si ANRMAP. Legea achizitiilor publice trebuie transformata dupa model european.
5. Depolitizarea structurilor deconcentrate. De la secretar de stat in jos, fiecare post trebuie ocupat doar prin concurs. Retragerea „Legii Igas”, privind dreptul de a candida al functionarilor publici.
6. Restituirea salariilor si pensiilor si revenirea acestora la nivelul de dinainte de 1 iunie 2011, impunerea unui deficit bugetar de 3% cerut de FMI, aplicarea legii responsabilitatii fiscale si strategie pentru atragerea de fonduri europene prin minister specializat.
7. Reglementarea de urgenta a actelor normative la folosirea Fondului de rezerva al primului ministru, astfel incat acesta sa nu mai poata fi folosit pentru finantarea de la buget a campaniilor baronilor locali.
8. “Baietii destepti” din energie trebuie sa plateasca. Elaborarea si respectarea unei strategii energetice pe termen mediu si lung.
9. Urmarirea a trei aspecte in ceea ce priveste Proiectul Rosia Montana – protejarea mediului, a interesului national si atentie la coruptia politica.
10. Micsorarea cotei TVA pentru produsele agricole, in efortul de sustinere a producatorilor autohtoni, alaturi de creditarea si subventionarea acestora.
11. Majorarea veniturilor aduse la bugetul de stat prin introducerea unei sistem fiscal diferential pentru marile averi, aplicarea unei taxe pe tranzactiile financiare si impozit diferentiat pentru proprietati. Majorarea redeventelor pentru resursele naturale concesionate.
12. Cresterea salariului minim la 850 de lei – aceasta inseamna venituri suplimentare la bugetul asigurarilor. Modificarea Codului Muncii.
13. Relansarea companiilor de stat prin management privat autentic si retehnologizare. „Spunem «Nu!» privatizarilor facute pe preturi mici si mari comisioane – sustinem ideea de management privat“. Folosirea banilor din vanzari pentru pachete de actiuni la retehnologizare sau pentru crearea unui Fond social special de dezvoltare, dupa modelul aplicat de Norvegia.
14. Descurajarea UDMR in a mai ridica pretenții și a mai pune condiții. In ceea ce priveste cazul Universitatii de Medicina si Farmacie Targu Mures, „UDMR supraliciteaza si a primit destul“. Exista autonomie universitara reala si trebuie respectata. O strategie de integrare a romilor.
15. Reducerea numarului de parlamentari la 312 și adoptarea unei legi in acest sens care sa fie susținuta de intreaga clasa politica.
De asemenea USL mai promite ca pana in 2020 se vor construi 1.200 de kilometri de austostrazi, plafonarea imprumuturilor guvernamentale pe piata interna pentru evitarea cresterii datoriei publice. Imprumuturile externe se vor mai lua numai pentru realizarea de investitii.
Printre promisiunile USL se numara si restructurarea ANAF, Garda Financiara si autoritatile vamale, desfiintarea a 6.000 de posturi din aceste structuri, majoritatea numite politic in perioada 2009-2010.
Planul USL prevede si reducerea si plafonarea cheltuielilor cu bunurile si serviciile la un nivel cu 50% mai mic fata de cel actual.

Sursa: adevaru.ro

Mircea Toader, deputat PDL, a declarat ca liderii coalitiei au decis ca salariile bugetarilor sa se majoreze cu 15% din luna iunie.
Presedintele Traian Basescu a afirmat, duminica, intr-o emisiune TV, ca declaratia privind revenirea salariilor la nivelul anterior taierilor nu a fost facuta din populism, ci pentru ca s-au indeplinit conditiile stabilite. Basescu a prezentat si argumente in sprijinul revenirii la nivelul salarial anterior. “Ca sef al statului, eu nu pot sa mint ca nu s-au indeplinit conditiile de revenire a salariilor. Si eu cred ca niciun guvernant nu isi permite”, a continuat Traian Basescu. De asemenea el a subliniat ca nu a luat decizia revenirii la salariile anterioare pentru bugetari, ci doar a cerut Parlamentului si Guvernului sa analizeze posibilitatea revenirii acestora la nivelul anterior.
Seful statului a spus ca, potrivit datelor Ministerului Finantelor, numarul salariatilor in sectorul public era, in aprilie 2009, de 1.396.129, iar in ianuarie anul acesta de 1.196.067. El a mai explicat ca, in 2009, “anvelopa salariala, totalul salariilor era 9,6 din PIB, iar obiectivul pentru 2014 era sa ajungem la 7% din PIB”.
“Am atins 7%, de fapt, cu acuratete 6,94%, la sfarsitul anului trecut. Deci conditiile de revenire s-au indeplinit la 31 decembrie. In numele prudentei, si Guvernul Boc si Guvernul Ungureanu au zis: «Discutam dupa primul trimestru, sa vedem ce se intampla». Dar parametrii conveniti cu fondul s-au atins”, a spus presedintele.
Miercuri, in Parlament, Presedintele Traian Basescu a declarat ca puterea are datoria de a gasi solutii ca in jurul datei de 1 iunie sa fie “reintregite” salariile bugetarilor.

sursa: adevaru.ro

Guvernul ia in calcul o posibila reducere a contributiilor de asigurari sociale cu 2-5%, “in mod sigur pentru angajati, poate si pentru angajatori”, a spus primul ministru Mihai Razvan Ungureanu intr-o emisune la TVR.
Mihai Razvan Ungureanu a declarat pentru TVR ca “am in vedere scaderea CAS sigur pentru angajati, poate si pentru angajatori, intr-o marja de 2 pana la 5% in functie de capacitatea noastra de a ne permite asa ceva, care tine de felul in care exista bani la buget, si externa, in functie de conditiile de mediu economic si funciar”.
In luna februarie, premierul Mihai Razvan Ungureanu alaturi de ceilalti membri ai coalitiei au convenit ca in programul de guvernare trebuie prevazuta si cresterea veniturilor populatiei, bineinteles luand in considerare resursele economiei.

sursa: TVR

Presedintele Traian Basescu a afirmat luni, 5 martie 2012, ca Romania are perspectivele independentei energetic totale, putant fi una din sursele de gaze nu doar pentru ea insasi, ci si pentru alte tari din Euro.

“In anul 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 11,4 miliarde productie interna si import de completare circa trei miliarde. Faceti socoteala, cati ani ne-ar ajunge depozitul deja gasit, ca sa nu mai importam gaze”, a spus Basescu, dupa ce a vizitat nava de foraj marin Deepwater Champion, a companiei ExxonMobil. Presedintele a adaugat ca este clar ca Romania are perspective independetei energetice totale. Seful statului a mai adaugat ca “Daca si celelalte zacaminte ce urmeaza a fi prospectate vor indica cantitati asemanatoare, Romania poate fi una dintre sursele de gaze, nu numai pentru ea insasi, dar si pentru multe alte tari din Europa”.
Basescu a aratat ca daca se va incepe exploatarea zacamantului de gaze din Marea Neagra in 2015-2017, Romania ar putea sa devina dependenta energetic. El a mai spus ca romanii nu trebuie sa se astepta ca exploatarea sa inceapa imediat deoarece mai sunt necesare cateva prospectiuni.
OMV Petrom si ExxonMobil Exploration and Production Romania au anuntat in 22 februarie ca au fut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, plasand astfel estimarile de zacaminte de gae naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.

Conform noilor inregistrari in Franta s-a mai inregistrat o scadere. Dupa ce scazusera cu 17,8% in decembrie si 20,7% in ianuarie, acestea s-au redus cu inca 20,2% in februarie. Fata de aceeasi perioada a anului trecut rezultatele sunt si mai dezastruoase deoarece dupa 43 de zile lucratoare in 2012, fata de 41 in 2011, vanzarile pe zi lucratoare s-au redus cu 24,2%, anunta portalul de stiri economice Business Insider.
Producatorii francezi de automobile au suferit cel mai mult. In februarie, actiunile PSA Peugeot Citroën au scazut cu 29,2% iar cele Renault cu 28,5%. Anul trecut, prime à la casse, programul Rabla in varianta franceza, a stimulat vanzarile pana pe 31 martie 2011. CCFA (Comité des Constructeurs Français d’Automobile) se asteapta ca prabusirea vanzarilor sa se accelereze luna viitoare. Totodata, aceasta se asteapta ca vanzarile pe intreg anul 2012 sa scada cu intre 7% si 10%, estimari considerate optimiste de Business Insider, avand in vedere problemele cu care economia Frantei se confrunta.
Prabusirea industriei auto franceze devine astfel un subiect de campanie electorala deoarece in aceasta perioada concedierile si inchiderile uzinelor vor fi masuri estrem de dificil de aplicat. Xavier Bertrand, ministrul Muncii, l-a avertizat pe Philippe Varin, directorul executiv al Peugeot ca orice concediere de pe urma aliantei cu General Motors este exclusa. Deja, in noiembrie anul trecut, Varin a fost chemat de presedintele Sarkozy si sfatuit sa reconsidere concedierea a 6.800 de angajati.
Nici industria auto germana nu sta mai bine deoarece si ea incepe sa sufere mult mai mult decat cea franceza. Numarul de noi inregistrari in luna ianuarie au scazut cu doar 0,4% datorita vanzarilor catre parcuri auto, insa luna februarie a fost de cosmar, vanzarile prabusindu-se cu 30%.
De asemenea nici in Germania concedierile din industria auto nu sunt o solutie deoarece Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a implicat personal protejand uzinele Opel in timpul crizei financiare si implicandu-se in negocierile pentru vanzarea brandului auto pentru a preveni inchiderea uzinelor de catre GM.
Sursa: adevaru.ro

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba informează contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60/25.01.2012, a fost publicat Ordinul preşedintelui ANAF nr. 53/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 096 “Declaraţie de menţiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, în condiţiile art.152 alin (7) din Codul Fiscal, în cazul persoanelor impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art.153”.(cod 14.13.01.10.12)
Formularul se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA şi care îndeplinesc cumulativ următoarele comdiţii:
nu au depăşit plafonul de scutire de 35.000 euro prevăzut la art 152 alin (1)  din Codul Fiscal în cursul anului calendaristic precedent, nu depăşesc plafonul de scutire pentru anul în curs, calculat proporţional cu perioada scursă de la începutul anului.
Declaraţia de menţiuni semnată şi ştampilată conform legii se depune la organul fiscal la care persoana impozabilă este înregistrată ca plătitor de impozite şi taxe, direct la registratură, sau la poştă, prin scrisoare recomandată, în perioada 1 – 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale folosite de persoana impozabilă (lună, trimestru).
Formularul se obţine de pe site-ul ANAF: www.anaf.ro, secţiunea Asistenţa contribuabili/Toate formularele cu explicaţii sau de la sediile AFP teritoriale şi DGFP Alba
Nutu Ciprian

Preşedintele Sindalimenta, Dragoş Frumosu, a declarat, marşi, că preţurile produselor alimentare ar putea înregistra, în luna martie, o creştere la raft de 5-7%, din cauza majorării preţurilor la combustibili din 2011, scrie „Am declarat că preţurile se vor reaşeza în ultima perioadă a lunii februarie sau la începutul lunii martie, fiindcă anul trecut au crescut preţurile la combustibili, energie şi gaze naturale de câteva ori, iar acestea sunt lucruri care intră în preţul de cost al unui produs alimentar, indiferent care este el. Atâta timp cât cei mai mulţi procesatori nu au crescut preţul anul trecut, pentru că le-au scăzut vânzările din cauza puterii mici de cumpărare nu mai pot merge un an cu aceleaşi preţuri pentru că vor fi obligaţi să închidă. Dacă nu se întâmpă nimic spectaculos, în general să avem influenţe negative cauzate de creşterea semnificativă a preţurilor la materia primă sau să se deprecieze cursul leu/euro, consider că nu va fi o creştere la raft mai mare de 5-7%”, a precizat Dragoş Frumosu.. Potrivi şefului Sindalimenta, în 2012 s-au produs sensibile majorări ale preţurilor la anumite produse alimentare, cum ar fi o creştere de 3-4 procente la lapte, dar care reprezintă influenţe normale pentru perioada de iarnă din cauza producţiei mai mici.

Nutu Ciprian

Zilele par să nu se mai diferenţieze prea tare, valorile intrinseci par să se dilueze

”Tot ceea ce vă foloseşte cu adevărat se cumpăra cu puţine parale, numai lucrurile de prisos se vând la preţuri mari” Axel Munthe

Am ales de această dată o temă care să ne facă să ne gândim măcar un pic la cât de puţin timp liber ne-a mai rămas, la ce lucruri ne ocupă orele unei zile ale săptămânii, la ce mai preţuim de fapt fiind atât de prinşi de ritmul cotidian. Se spune pe bună dreptate că esenţa supravieţuirii constă în adaptarea la mediul în care trăim. Societatea de consum, devenită parcă al treilea părinte al nostru ne lasă din ce în ce mai puţin timp liber în care rolul şi sensul nostru să capete un înţeles superior şi aducător de împlinire în raport cu lumea înconjurătoare. Această stare de echilibru pe care unii tind să o numească fericire este din ce în ce mai greu de identificat din moment ce biroul şi maşina, laptopul şi telefonul mobil au devenit „organe” de a căror bună funcţionare depind foarte multe în jurul nostru. Lucrurile care trebuiau să ne fie supuse, ne-au subjugat la un nivel greu de anticipat la începutul anilor 90 răpind din cel mai important capital al omului, timpul. Zilele trec cu o rapiditate extraordinară între două întâlniri şi o cafea cu un prieten pe care uneori uiţi să-l întrebi ce mai face. Acest pluton de alergători în care intrăm cu toţii încet dar sigur are desigur confortul său mental, acela că faci parte dintr-un sistem care te ajută să-ţi procuri cele necesare vieţii cu preţul pierderii capacităţii de a mai avea timp liber. Zilele par să nu se mai diferenţieze prea tare, valorile intrinseci par să se dilueze într-o lume în care copii sunt crescuţi virtual folosindu-se chatul si telefonul mobil pentru a răspunde unor întrebări care în lipsa apropierii şi a unei căni cu lapte devin din ce în ce mai puţine. Lumea din jurul tău solicită din ce în ce mai multe răspunsuri fulger lăsându-ţi tot mai puţin timp liber în care să poţi sa-ţi pui câteva întrebări din care poate singura relevantă este legătă de propria fericire.
Timpul liber pe care-l avem este şi cred că va fi întotdeauna simbolul modului în care am reuşit să înţelegem lumea din jurul nostru, dinamica nevoilor noastre şi preţul pe care-l plătim pentru a le acoperi pe acestea. Ritmul în care trăim în ultima vreme în care azi e luni şi mâine e duminică ridică o întrebare simplă legată de dezvoltarea individului, de consolidarea familiei şi de asigurarea unui climat interior care să dea sens existenţei noastre. La ce bun acest ritm dacă viaţa devine o chestiune între două telefoane şi două mailuri, între o instituţie financiară şi un client căruia tot ce mai poţi să-i oferi e o factură. Economia timpului liber e într-o criză mult mai profundă decât economia percepută la modul concret. Erodarea acestui capital necesar, vital chiar pentru om, timpul liber va avea pe termen lung efecte greu de anticipat dar oricum nu de bun augur, pentru că fară bucurie viaţa rămane un maraton în care justificarea rezistenţei e legată de faptul că nu există altă soluţie. Poate că nu însă renunţarea la o astfel de căutare este o problemă demnă de luat în seamă.

În concluzie, dacă există vreuna şi dacă o pot scrie eu, bogăţia unui individ constă în cât timp liber mai are pentru a se putea bucura de ceea ce contează cu adevărat pentru el. Economia timpului liber nu este o disciplină de studiu, dar a devenit o chestine de raport optim între ceeea ce faci şi bucuria pe care o poţi împărţi cu cei dragi ţie ca rezultat al investiţiei capitalului tău cel mai de preţ, timpul…

Alin Tomuș

Titlul poate să surprindă mai ales că vom continua în limba română însă am preferat să scriu astfel punând în doar două cuvinte o realitate dacă nu tristă măcar una care ar fi trebuit să ne pună demult pe gânduri, conform căreia din punct de vedere alimentar depindem de importuri într-o măsură covârşitoare. Agricultura românească deşi este privită la nivel de potenţial ca o mare şansă în realitatea imediată nu este altceva decât o veche şi mare problemă a economiei autohtone. Se spune că România ar putea produce hrană pentru circa 80 de milioane, însă ăsta e doar un detaliu statistic căci în realitate ne descurcăm greu cu o populaţie sub 20 de milioane. Primăvara anului 2011 nu aduce veşti spectaculoase pentru producătorii agricoli căci subvenţiile îşi vor continua tendinţa de diminuare cu o singură excepţie, cea legată de subvenţiile pentru agricultura bio care vor fi în cuantum de 400 euro/hectar. Acest tip de subvenţie este valabil doar de curând, căci România era în această privinţă singura ţară din cadrul U.E. care nu acorda un astfel de sprijin financiar celor care fac agricultură în acest mod.

În acest moment, fară prea multe explicaţii şi fară prea multă teorie economică, România are un grad mare de dependenţă alimentară faţă de exterior. În cifre pot fi şi mai explicit, 90% dintre legume sunt din import, iar peste 60% din piaţa cărnii de porc este ocupată de către producători externi. Ministerul Agriculturii anunţa la începutul acestui an că acesta va fi unul mai bun dacă vremea va fi favorabilă. Nu vi se pare ciudat că aproape în toate domeniile de activitate norocul ocupă un loc mai mare decât ar trebui? Într-o ţară în care avantajele comparative nu se transformă aproape niciodată în avantaje calitative preferăm să vorbim despre norocul de a fi sau nu vreme bună în timp ce la piaţă un kilogram de cartofi a ajuns să coste cât un kilogram de portocale. Sigur că dacă e să discutăm doar în termeni de economie, vom aprecia că, creşterea preţului la cartofi este un aspect care va regla piaţa, asta într-o ţară atipică în care nu există concurenţă între producători.

Într-o altă ordine de idei e firească şi legitimă întrebarea cum se face că la un moment dat eram unul dintre principalii exportatori de porumb din Europa iar acum vorbim despre agricultură ca despre o mare problemă a economiei româneşti. E un adevăr trist cel conform căruia am ştiut doar să fărâmiţăm suprafeţele agricole ca ele să poată deveni pârloagă, dar trebuie luat drept ceea ce este. Se spune tot mai des că de fapt tot ceea ce trăim este cauzat de criza mondială prin care trecem însă e la fel de adevărat că avem probleme structurale atât de grave încât cu sau fară criză am fi ajuns în acelaşi punct. Am devenit o ţară atât de dependentă de importuri încât uneori mă întreb dacă suntem conştienţi de modul în care am ajuns să fim un soi de experiment sinistru al nu ştiu cui şi nici de unde pornind de la nivel psihologic şi terminând cu cel alimentar. Cum e posibil ca într-o ţară cu asemenea potenţial agricol să stăm cu mâinile în sân cumpărând la infinit castraveţi care pot fi produşi în cantităţi mari şi aici?

Pe acest fond în care am tot contemplat glia străbună, economia de piaţă şi-a urmat cursul firesc, tot mai mulţi străini dezvoltându-şi afaceri în agricultura românească în special pe zona creşterii de animale, observând potenţialul enorm pe care-l avem dar despre care preferăm să scriem poezii. La capitolul fonduri europene pentru agricultura românească în perioada 2011-2012, U.E. are disponibili peste 1,5 miliarde euro din care vom vedea câţi vor fi atraşi în România. Până atunci însă teoria despre bunele si multele produse româneşti e mai degrabă un act de marketing căci la modul real atât de mare grijă am avut de agricultura autohtonă încât cu greu mai poţi vorbi despre ce şi cât producem. Tendinţa e clară şi arată că în următorii ani, investiţiile străine în agricultura românească vor creşte şi că nu ne vom confrunta cu o criză alimentară de proporţii dar politica de preţuri o vor face în continuare importatorii. Ceea ce vom pune pe masă în următorii ani va fi într-o proporţie covârşitoare determinat de exterior, va fi puţin şi scump, dar vor spune unii, e bine şi aşa , iar alţii desigur vor completa, lasă că poate avem noroc şi nu va fi chiar aşa.