Foarte mult noroc, o bună campanie de promovare şi un joc de scenă captivant. Aceasta este reţeta succesului peste graniţe, în viziunea cântăreţilor noştri, care fac furori în străinătate. Succesul acestora a fost incredibil: numărul fanilor de peste hotare depăşeşte de câteva ori populaţia României.

Cine n-a auzit de Marius Moga? Pentru cei care nu ştiu cine este, descrierea lui este simplă: un cântăreţ şi compozitor român, care a redefinit termenul de succes.

Recunoaşterea pe care a obţinut-o în ţară i-a adus locul 85 din 100 la momentul anunţării clasamentului “Mari români”, în anul 2006.

Nu a uitat niciodată oraşul în care s-a născut şi de fiecare dată vorbeşte cu mândrie despre originile sale: “M-am născut şi am crescut în Alba Iulia şi abia când am venit în Bucureşti, în primii ani, mi-am dat seama că în Ardeal eşti educat să ai încredere în oameni”.

Marius Moga a colaborat cu mulţi muzicieni români, îndeosebi în calitate de compzitor, determinând lansarea cu succes a mai multor formaţii şi cântăreţi. Între numele alături de care a lucrat îi amintim pe: 3rei Sud Est, Anda Adam, Andreea Balan, Blondy, Corina, Cream, Hi-Q, Simona Nae, Paula Seling, Simplu, TNT, iar piesele pe care le-a compus pentru ei au fost de top.

În 2004, Moga a înfiinţat proiectul Morandi, împreună cu Andrei Ştefan Ropcea, proiect care a spart topurile din Europa în anul următor.

La numai 30 de ani, Marius Moga conduce detaşat în competiţia compozitorilor din România şi pare să o facă de o veşnicie. Reţeta lui? “Am succes pentru că muncesc enorm”, mărturiseşte Marius Moga. Şi pe plan sentimental, Marius este împlinit, având-o lângă el pe vedeta Pro Tv, Iulia Vântur, cu care se întrevede şi o nuntă.

Se auzea, la un moment dat, în cluburi, pe plaje, la terase, peste tot, devenind aproape obsedantă. Şi mulţi străini au învăţat primele cuvinte în româneşte cântând-o. Este vorba de piesa “Dragostea din tei”, a celor de la O-zone. Cântecul a ajuns pe primul loc în 27 de tari şi a vândut 8 milioane de albume în toată lumea.

Deşi pe 13 ianuarie 2005 s-a destrămat una dintre cele mai de succes formaţii de pe mapamond, hitul lor, “Dragostea din tei”, face şi acum furori. Dar nu interpretată de O-Zone, ci de faimoasa Rihanna, împreună cu rapperul T.I. Melodia lui Dan Bălan, cel aflat în spatele proiectului O-zone, a ajuns anul trecut pe primul loc în cel mai bine cotat top muzical american, Billboard.

După această fulminantă recunoaştere, Dan Bălan, a continuat să aibă succes în America cu “Chica Bomb” sau “Crazy Loop”, care au rupt gura târgului încă de la lansare, urcând pe primele locuri în topurile muzicale internaţionale.

A dezlănţuit pasiunea fanilor şi a cucerit topurile interne şi internaţionale cu “HOT” şi a reuşit să îşi impresioneze fanii de peste hotare în spectacolele pe care le-a susţinut în afara graniţelor ţării.

De Inna şi de reuşitele ei cred că aţi auzit cu toţii, iar conform unui articol apărut recent în presa de la noi, a câştigat anul trecut din muzică nu mai puţin de 700.000 de euro. Inna pare să fie, la ora actuală, cel mai bun produs muzical de export al României.

Premiile sau discurile de aur câştigate prin toată Europa, obţinute cu deja celebrul single “HOT”, semnat de băieţii de la Play & Win, demonstrează că nu este doar un fenomen întâmplător, “one single player”, ci un artist care, prin eforturi susţinute, reuşeşte să se impună pe piata muzicală românească şi internaţională.

Deşi nu mulţi îi cunosc pe cei trei băieţi care au schimbat istoria muzicii româneşti, piesele lor se aud pe toate continentele şi sunt apreciate de milioane de oameni. Cu toate că implicarea lor în proiectul Inna

le-a schimbat viaţa, Play & Win au gustat din succesul european o dată cu lansarea piesei “Kylie” a băieţilor de la Akcent, care rămâne una dintre cele mai succes piese din repertoriul trupei.

Play & Win sunt trei tineri, care au adus un suflu nou în muzica din România, prieteni de mici, au provenit din familii modeste, însă au fost încurajaţi să îşi urmeze pasiunea pentru muzică.

La 17 ani au părăsit oraşul lor natal, Alba Iulia, hotărâţi să îşi urmeze visul, acela de a compune pentru cele mai în vogă trupe din România. Drumul către succes nu a fost atât de uşor pe cât se aşteptau, munca lor a dat roade ceva mai târziu, dar muzica a fost cea care i-a ţinut împreună atâţia ani. Până nu demult ei au hotărât să spargă graniţele anonimatului şi să pornească o campanie de promovare a echipei Play & Win.

Lovitura au dat-o cu albumul “S.O.S” al băieţilor de la Akcent, cu bine cunoscutul hit internaţional “Kylie”, având ca urmare o grămadă de producţii muzicale pentru aproape toate trupele cunoscute de pe piaţa muzicală românească. A urmat rândul celor de la Activ să vină la băieţi pentru o colaborare din care s-au născut hiturile “Superstar” şi “Lucruri simple” plus încă două piese “Dor” şi “Heaven”. Apoi “Alături de îngeri” a celor de la 3SE, “Oare unde eşti” semnată Sistem, Andra cu “We go crazy” şi mulţi mulţi alţii. ” Şi asta datorită a 9 ani în care am învăţat cu ce se mănâncă, să ştii reţeta şi să îţi câştigi respectul”, mărturisesc cu modestie băieţii.

O dată cu succesul proiectului Inna, Play & Win primesc nenumărate cereri de colaborare cu artişti din Rusia, Ucraina, Polonia, Franţa sau chiar Marea Britanie.

Cel mai de succes artist român, pe internet, a fost în 2010 Edward Maya. Melodia lui Edward Maya, “Stereo Love”, a înregistrat aproape 90 de milioane de vizualizări pe YouTube, adică de patru ori populaţia României şi este în continuare una dintre cele mai vizualizate.

Edward Maya, pe numele său real Ilie Eduard Marian, este muzicianul care a compus, alături de Eduart Cârcotă, piesa “Tornero”, ce a ocupat locul patru la Eurovision, în 2006.

Maya a semnat cele mai de succes piese ale trupei Akcent, iar în 2009 a compus hit-ul “Stereo Love” şi împreună cu Vika Jigulina a făcut furori în întreaga lume, urcând pe locul 1 în majoritatea ţărilor europene.

Românul care a pus România pe harta muzicală a lumii a ajuns cu turneul lui şi în India sau Bahrain, iar pe lângă concertele de club, Edward Maya a cântat şi pentru preşedintele Africii de Sud.

Stilul său este o combinaţie de house, rock şi clasic şi îşi promovează foarte mult piesele în mediul virtual, pe Youtube, Twitter, Facebook sau Hi5. Pe aceste site-uri, piesele sale au avut câteva milioane de accesari. “Sunt de părere că o piesă bună se promovează singură, eu nu fac altceva decât să las aceea piesă la aprecierea oamenilor, deoarece ei sunt cei care decid dacă este o piesa bună sau nu”, spunea artistul. Ceea ce nu spune Edward este câtă muncă se ascunde în spatele succesului lui.

Ştirile despre succesul trupei Akcent în Europa au început încă din 2005. Piesa “Kylie”, varianta în limba engleză a de-acum cunoscutei “Dragoste de închiriat”, cucereşte top după top. În plus, au început să apară site-uri dedicate “akcenţilor” în mai toate ţările în care sunt auziţi la radio şi în discoteci.

Succesul nu i-a schimbat, ci doar împuţinat: dacă proiectul iniţial a fost format din patru artişti, unul a părăsit proiectul. Marius Nedelcu, fostul component al trupei Akcent nu are nici cel mai mic regret că a părăsit formaţia, pentru că şi lui îi merge strună în cariera solo pe care şi-a ales-o.

Akcent, trupa ce a definit stilul muzicii dance româneşti şi nu numai, s-a întors de curând dintr-un turneu în India. Cei trei au luat prin surprindere cinci mari oraşe, trimiţând o undă de şoc ce s-a resimţit imediat şi în clasamentele celor mai mari radiouri locale. Adi, Mihai şi Sorin au aici un statut de adevărate vedete internaţionale, fapt ce a făcut ca cele mai mari scene din Calcutta, Pune, New Delhi, Mangalore şi Bangalore să devină neîncăpătoare.

Pe tot parcursul turneului, în jurul băieţilor s-au îmbulzit mii de fani, încercând să obţină autografe, semnături sau măcar o simplă atingere.

“Avem multe concerte în străinătate, dar vrem să cântăm şi în România. Ne e dor de concertele din România. Se întâmplă foarte des să auzim că România este cunoscută prin intermediul muzicii. E un sentiment foarte frumos să mergi în altă ţară şi auzi piese româneşti la radio”, spuneau ei într-un recent interviu.