Fifty Shades Darker – Filmul: Vreau să îl revăd! (fiindcă nu înțeleg de ce am irosit banii pentru avanpremieră…)

Laura SandruRâd şi acum după ce m-am întors de la “ză muvi” deși totuși mergea mai bine un stand-up comedy.

Mă întreb oare așa se simte un erou când vine de la război unde a luptat pt țara sa şi a supraviețuit?

Nu mă așteptam să ajung acasă atât de întreagă la cap (adică fără măcar vreo mică dereglare, un şurub mișcat, o piuliță sărită, ceva… niște scârțâieli – ah acestea sunt totuși prezente ca şi amintire de când a desfăcut chelnerul o sticlă evident scumpă de vin iar Christian s-a strâmbat mai rău decât mine în timp ce domnișoara Steele se distra pe seama aceasta iar în sală s-au auzit câteva sunete chinuite de îîîî).

S-o luăm ardelenește, cu începutul. Am intrat în sala de cinema blindată cu popcorn (porție mare ca să fie risipă până la capăt și să nu ne batem joc plus o Fanta ce mai apoi a devenit şocată – na că fac reclamă pe banii mei – am rămas cu un complex după ce pe tot parcursul filmului ni “s-au scos ochii”, nouă celor care stăteam pe scaune şi vizionam “capodopera” cu faptul că domnul Grey era un stăpân chiar și al banilor nu doar al supuselor; no, foarte rău că nu suntem rude pentru a moșteni ceva, ce să zic. Bun, mai departe: am ajuns în sala în care se vânduseră absolut toate biletele şi bineînțeles că a fost o oarecare foială cu locurile, aproape unii s-au bătut pt ele că de’, din neatenție se întâmplă să încurci numărul scaunului şi să te așezi în altă parte dar poți semnala frumos, respectuos și cu zâmbetul pe buze faptul că totuși a-i vrea să stai pe locul tău (precum mă laud că am făcut eu fiind ghinionistă uneori și nu mă mir că altcineva stătea pe scaunul de pe mijloc şi pe rândul de pe mijloc, adică al meu, al meu, al meu! – am fost şi eu bine așezată, adică am stat “pi şentru” de tot cu această ocazie haha). Am rămas mască (mai ceva ca cea venețiană din dantelă pe care a purtat-o Ana, dar vă zic mai încolo despre asta; precum spuneam, am rămas mai ceva ca la dentist observând cu mirare numărul mare al bărbaților prezenți; eeee şi ce mi s-a părut culmea întrecându-le pe toate au fost grupulețele de bărbați care nu păreau deloc a fi gay dar totuși neînsoțiți de vreo prezență feminină. Cum e posibil, adică de ce, pentru ce? Atâția să fi pierdut vreun pariu sau să fi greșit sala iar apoi de rușine să nu mai plece? – nu! Nu e asta dar tot nu înțeleg.

Dacă aş fi fost bărbat cred că mergeam cu fata/femeia doar târât cumva, obligat sau să îi arăt în apropierea Sf. Valentin de peste hotare venit cât de mult o iubesc și că sunt în stare de orice chiar să o însoțesc la așa ceva. Am râs copios de reacțiile acelor bărbați pe parcursul filmului; nu pot să cred că există așa ceva ha ha ha. Trăiau unele momente mai ceva ca pe un travaliu cunoscut mamelor. Îi bănuiesc pe unii că au citit cărțile. Foarte bine, doar se zice că cititul ne face intelectuali; sau nu e imperios necesar? În fine… Tot mai bine decât doar cititul cărților de joc, tarot (după cultură), etichete diverse etc

Începutul filmului m-a prins furând din porția vecinei de nachos și bucurându-mă de acele sosuri de zici că atunci am scăpat din cușcă (ce-i drept nu îmi permit să mă delectez zilnic cu astfel de ispite căci vreau să mai încap și altă dată pe ușa de la cinema). Sincer, de data aceasta nu au mai fost scene atât de erotice, parcă preferam ceva mai explicit dacă tot se zice că e cu d’astea… Oricum, la finalul filmului după ce s-a aprins lumina erau niște bărbați nemulțumiți cum că nu au mai învățat nimic, nu tu un nou joc ori ceva. Am bufnit într-un râs ușor silențios…

“Shhh, că începe!” Se aude o voce feminină dojenitoare în timp ce pe marele ecran apar scene în care Christian are un coșmar bazat pe amintirile chinuitoare din copilărie în care o femeie e bătută dar fără a face plăcere cuiva, plus că se aud şi înjurăturile bărbatului; atenția mi-a fost captată subit. Apoi aud: “nu băi, uite că e doar scris ca la sfârșitul filmului” (sper că mai trăiește după intervenția urmată de acel pițigăiat “taci acolo!”) – ooo da, sublim; deja în gând laud perspicacitatea omului dar și reacția venită imediat ca răspuns, inteligența dialogului mă depășește așa că încep să citesc, aflu că e regizat de James Foley iar scenariul aparține lui Niall Leonard (ştiu pe cine să dau vina dacă povestea e mai proastă sărind elemente interesante din carte) şi E.L. James.

Bate cineva la ușă! Tresar din reveeria gândurilor. Anastasia primește de la Christian un buchet mare de flori albe iar atunci începe şirul de oftat, cu care m-am obișnuit, al celorlalte femei; un clișeu frumos, nu mă huiduiți. Vrea să arunce trandafirii la gunoi dar giganticul suspans reiese din intriga faptului că nu a făcut-o; no tulai Doamne, nici nu se putea nimeni gândi la asta înafara scenaristului. O felicita pentru noul loc de muncă la o editură modestă pentru el, domnul îngâmfat cu lumea supusă toată la picioare; hmmm oare avea făcută pedichiura?

Frumoasa Ana merge la serviciu unde politicoasă își întâmpină şeful, un alt țăran cu aere de vedetă care are impresia că femeile sunt doar niște obiecte care îi cad în poală (altceva am vrut să scriu de fapt). Seara Ana ajunge acasă și emoționată cu lacrimi în ochi – ooo dar vai, să nu credeți că după Grey neapărat ci se uita la o filmare în care prietena ei cea mai bună, Katherine Kavanagh se distra (lăuda cu vacanța exotică) alături de fratele lui Christian şi anume Elliot; o înțeleg, femeile pot fi invidioase haha dar nu ea, suflet de copil nevinovat și crescut departe de hăituiala urbană. Deși admit, oricărei femei îi place confortul – așa că o chestiune ruptă de context, desigur. Apar cadre superbe de primăvară, imaginația mă poartă departe dar hei, mai e puțin şi pleacă fabuloasa iarnă și de la noi. Intră în scenă, precum a fost numit de o doamnă din sală, libidinosul de Jack Hyde cu un creion după ureche (mă abțin să fac vreo comparație), șeful de la S.I.P. (Seattle Independent Publishing – știu asta din carte deci merit un premiu; simt nevoia să mă laud din nou că am reușit să citesc absolut toate cărțile scrise de E.L. James apărute pe tema umbrelor).

Apoi îmi amintesc faptul că a ajuns draga noastră fată, crescută în mediul rural, la o expoziție fotografică unde este tare perspicace și observă 6 poze mari cu ea în care exclamă, plină de uimire cu o inteligență de neegalat în ochi, ceva de genul: sunt poze cu mine, ce mari sunt, uite sunt 6… Genial! Mda, noroc cu aceste replici căci altfel nici nu vedeam pe ditamai ecranul ce pusese în prim plan regizorul iar apoi au filmat cameramanii (empatizez cu ei… sper că au fost bine plătiți cu diverse sporuri). José Luis Rodriguez Jr., un prieten apropiat al domnișoarei Steele care se pare că ar fi îndrăgostit de aceasta, este tânărul “talentos” care găzduiește expoziția. Tocmai află că au fost vândute toate tablourile cu feblețea lui. Aici să te ți bine la ce reacții amestecate au fost în sală de am crezut că va decola vreo rachetă sau urmează vreun atentat cu bombe, Doamne ferește ori un protest spontan în sala cinematografică (dar de fapt plănuit de ceva vreme, las’ că știu eu).

Din ce am sustras din vacarm: unele femei – tu dragă, e Christian, oooo; unii bărbați eeee, alții au oftat – probabil în copilărie au fost torturați vizual de te miri ce covor pe perete cu Răpirea din Serai iar acum la orice tablou tresar ca necuratul stropit de aghiazmă. Apare Richie Rich – ba pardon, scuzați, greșeala mea: afaceristul de succes Christian Grey. Vine precum o maimuță care a fost dusă nu la circ (căci sunt total împotrivă) ci la sala de forță pentru a i se umfla toate cele; zoocomparația mea nu se oprește aici căci în legănat le întrece pe Fetele de la Căpâlna și văd în el un soi de rățoi îngâmfat și puțin dezaxat – niște doamne fie au leșinat ori s-au scurs comod pe materialul moale şi colorat al scaunelor văzând-o excitată de gest pe Ana (zorile încă nu s-au vărsat în cadrele acestea).

Urmează alte replici de-a dreptul captivante și pentru care a trebuit să îmi consult dex-ul online: “Vreau să mergem la masă să luăm prânzul dar doar pentru că îmi e foame și să mâncăm” (nu mai pot comenta nimic; ce ar mai fi de zis? Sigur anul acesta primesc Ză Holy Oscar – sau măcar un câine cu numele acesta). La masă el continuă să fie pe *** 《glasul》 lui şi comandă în numele ei dar nu-i de joacă aici copii, fata prinde curaj și se răzvrăteşte comandând o salată (ei bine, asta realizare, cea mai mare de la emanciparea femeii încoace). Mănânc încontinuu pentru a-mi mai ocupa / acapara atenția minții și cu altceva şi să rezist cu stoicism fără să ies din sală precum alții care au primit niște priviri ce i-a tăiat direct cu iataganul lui Suleyman Magnificul (din telenovelă, nu personajul istoric).

Urmează un moment în care romanticii (?) sălii mai că au început să aplaude (păcat că nu s-a întâmplat asta căci poate așa apăreau bine cunoscutele Closing Credits iar apoi vedeam The End). El e dispus pentru Anastasia să renunțe la reguli, pedepse și celelalte condiții contractuale de psiho-pupu în cadrul unui soi de cină presărată cu sarea dragostei și piperul umorului alături de o sticlă de vin roșu (căci neservindu-se la pahar din nou îi arată Anastasiei că el poate orice).

Christian îi destăinuie o parte din tulburile amintiri apoi apare o glumă gen “ți-am spus doar despre chinurile copilăriei dar nu ști pentru că dormeai” promițându-i apoi că nu va mai recurge la acel masochism ci renegociază termenii. De data aceasta fără reguli și fără pedepse… Deja observ cum apar mici grupulețe de discuții formate de regulă din 2-3 persoane în care una stăpână pe poveste comentează ici și colo câte ceva; “e momentul în care se împacă tu, stai să vezi” apoi ohhh se aude ca răspuns din spatele meu.

Ana ajunge acasă cu mașina, însoțită de şoferul Jason Taylor şi de Christian. Când cei doi se sărută cică pasional (nu șoferul ci Ana cu Grey) urmează niște suspine dar nu din film… Nici în partea a doua nu e deloc obsedat de control, nuuu și tocmai de aceea avea pregătită o cutie ca de pizza cu fundiță în care stătea frumos laptopul, cheile mașinii pe care le folosea și un telefon (ei fac reclamă nu eu, marca iPhone de ultimă generație) pe care apare deja un mesaj de la el.

Următoarea zi, din nou la muncă, şeful enervant de nesimțit și mitocan, la fel insistând să iasă undeva cu noua angajată. Eu casc, mai bine dormeam înainte precum mi-am propus. Mă întreb cât mai durează şi de ce nu apar scene interesante. Hop, că apar. Vorbești de lup şi el… Așadar, îi sare în față o fantomă, adică o fată palidă cu bandaje la încheietura mâinii spunându-i pe nume “Anastasia” (aud alte explicații pe care le știam: “e o fostă supusă, nu râde vaco, uite a încercat să se sinucidă” – aici nu mai are rost să comentez ceva).

Suspansul e întrerupt de Jack care o duce într-un bar. A prostito că vin şi alți colegi. Se aude o voce de bărbat în șoaptă: “vrea să o îmbete…” nu am mai fost atentă la bolboroselile ce au urmat. Intră Grey pe ușă. Cu o privire dementă se prezintă ca fiind iubitul dar primește replica: “eu sunt șeful” – zici că privesc doi copilași care se ceartă pe o lopețică după părerea mea, dar ce știu eu; măcar ne-am amuzat de moment, noi cinefilii. O ia aproape pe sus și are o ieșire posesivă în discuția de afară cu Anastasia dar pe aceasta nu o afectează.

Ajung într-un supermarket iar Ana e curioasă când a fost ultima dată Christian la cumpărături. În timp ce apucă în mana dreaptă un iaurt află că fostul dominator a luat recent, cu o săptămână în urmă, o companie aeriană. Ceva normal, la fel ca noi toți desigur – numai banalități haha. Pofticioasă fiind de fel, m-am uitat atent la eticheta iaurtului și am văzut că era de vanilie (vreau vreau, sigur e gustos… trebuie să mă liniștesc) apoi zâmbind drăguța fată face o glumă ca de colțul blocului gen “noua ta aromă preferată” (notă proprie: relație de vanilie în care nu se întâmplă spontan ceva nebunesc, aluzie la practicile sexuale obișnuite fără elemente kinki, doar dragoste). Ana se află în bucătăria proprie cu Christian care e neîndemânatic când vine vorba de a tăia legumele (sau orice are legătură cu gătitul) iar sala chicoteşte, domnișoara Steele încearcă să ațâțe armăsarul care face pe rezistentul… Arunc un ochi la telefon, caut repede și văd exact cât durează, adică 158 de minute – sigur nu voi uita asta din nou. Urmează alte replici dar ideea e că Ana vrea să se simtă independentă și îl mai vrea pe el…

Ajung în dormitor, se sărută plini de dorință (aud din spate o văitătură și mă întorc instinctiv: observ o tânără ce își mușca buza… habar nu am dacă ea scosese sunetul dar atunci mi-am dorit să nu mă fi uitat în urmă căci pe retina imaginației mi-a apărut Fulga care dansa… ceva nu e bine cu mine ha ha ha). Mai bine admir scena de iubire, poate apare ceva interesant. Ea îi cere să o sărute în timp ce el stă îngenunchiat… Alte gâfâieli, oftat și suspine din sală de partea ambelor sexe, ooo daaaa, delir total. Din nou se strecoară fel de fel de explicații și mici dialoguri între cei care au bilet la film în aceeași seară cu mine. Acesta a ascultat-o satisfăcându-i dorința apoi a aşezato pe pat după care a trebuit să intuim continuarea. Da da, atât a fost tot. Scena sexuală neexplicită, ba chiar cuminte. După apar cei doi îmbrățișați dar înveliți. Nu are sens să mai tot insist atâta pe detalii plictisitoare de genul căci se găsesc în orice alt film dar cu scenariu mai reușit; noroc aici cu cei doi actori principali căci altfel această fără valoare a doua adaptare pentru marele ecran ar fi fost doar o premieră de duzină fără conținut și tensiune.

Sala de cinema a erupt în hohote, o bătrânică am avut impresia că era să cadă de pe scaun (e teafară, doar râdea şi ea puternic; zici că avea convulsii dar sper că fie nu purta proteză fie era bine fixată, nu de alta dar pentru siguranța celor din jur haha) plus alte reacții bombă.

“Mă îndemni la o perversiune futăcioasă” a fost subtitrat pe marele ecran.

Bla bla, plictiseală, replici slabe…

Aud venind dinspre un scaun vecin: “uite, se poartă cu ea ca şi cu o curvă” iar asta mă determină să îmi reîndrept atenția asupra filmului. Totuși nu e nimic prea interesant. Am aflat că Ana de fapt a vrut să îi înapoieze CEC-ul cu cei 24000€ primit după ce îi vânduse mașina. Bineînțeles, Christian refuză răspunzând zeflemitor că el îi poate face oricând în doar 15 minute. Ea rupe hârtia valoroasă chiar sub nasul celui cu un comportament de cocalar (uite așa parcă a fost o imagine din aceea în care tot patul e plin de bancnote dar dispar cumva brusc din diverse motive… fie că nu erau reale ci doar pentru poza de Facebook, fie că banii erau împrumutați, fie că şi fie că…).

Nu se termină aici deoarece el e boss-ul boşilor (la valoare, fără număr se știe cumetre, hai şucar! – mai am câteodată şi eu scăpări ha ha, vă rog să mă iertați). Se ridică din pat Christian, ia tacticos telefonul cu aceeași privire superioară de păun ce poartă curcubeul furat de la unicorn şi îi transferă întreaga sumă în cont (ştia datele, nu uitați că el o cunoștea mai bine decât o ştia Preotul Paroh pe bunica mea iar ea chiar aproape se mutase în Biserică la bătrânețe şi ținea cont de toate tainele și obiceiurile, se spovedea şi împărtășea cu fiecare ocazie..). Grey afla totul despre posibilele viitoare supuse, deținea dosare întregi mai ceva decât ce vedem la TV că ar avea DNA-ul.

Alte bla bla-blauri.

Ana o vede din nou pe fata misterioasă, cât timp ia micul dejun și îi povestește cele întâmplate lui Christian. O ia repede de acolo și pleacă spre un salon pentru a se aranja căci se apropie balul de caritate organizat de familia Grey. Aici, loc unde își ducea toate supusele, o întâlnește pe Elena Lincoln, Stăpâna din tinerețea lui Christian. Anastasia pleacă, nu o înghite căci miroase precum o felină ce își apără puiul că această doamnă caută să revină în viața râvnitului burlac. Dominatoarea, o blondă elegantă dar totuși cu riduri în zonele în care încă tehnologia nu le-a putut ascunde, dorește să o înlăture pe Anastasia. Christian îi spune totul iubitei sale despre Leila.

Bizar: după ce ea își exprimă nemulțumirea față de relație Christian îi ordonă să îl urmeze în cameră. Aici o pune să deseneze cu rujul pe pieptul său o hartă care să îi ghideze atingerile spre zonele permise doar… wtf?! Dar doamnele sensibile deja îi compătimeau în sală acele mici semne lăsate în urma arderii cu țigara (Doamne ferește așa ceva!). Apoi vine acasă un hairstylist care bineînțeles este gay pentru a fi acceptat de către domnul Grey (rimează, nu-i așa?). Vreau să precizez clar faptul că nu am nimic împotriva orientării sexuale a cuiva, ba chiar mă pot lăuda cu prieteni homosexuali / lesbiene așa că deal & live with it!!

Alte detalii plictisitoare, sar peste căci nici eu nu mai am răbdare.

Anastasia, în lenjerie sexy vrea să aleagă o ținută pe care să o poarte la balul mascat organizat pentru a ajuta copiii ai căror părinți sunt dependenți de droguri. Din nou ni se face în ciudă cu viața luxuriantă prin hainele și accesoriile pe care le avea la dispoziție dar și serviciile oferite la pachet cu averea lui Grey care îi şi indică ferm rochia pe care să o poarte. Aici se mai aud din jur câteva bârfe.

Pentru a întări masculinitatea acestuia a avut grijă scenaristul să adauge secvența în care Christian plin de seriozitate îi arată niște bile, o pune să le bage în gură apoi îi spune să se aplece. Ea, obișnuită în “a lua nu-ul în brațe” refuză zicând că nu își introduce așa ceva în fund (scriu precum am văzut traducerea pe ecran, nu împușcați mesagerul!). Iarăși a fost un moment în care s-a declanșat râsul majorității oamenilor dar mai ales unele sunete feminine ce parcă tânjeau deja după ceva acțiune. Am auzit “ce mișto, poate o plesnește” dar nu știu exact dacă cea în cauză era din Vaslui și studia în Alba Iulia sau doar s-a nimerit aceste zile să ne viziteze zona turistică. Spre liniștea Anastasiei bilele erau pentru cealaltă parte.

Hop, mai scoate domnul Grey ceva. Sala murmură. Erau doar pentru urechi, adică cercei măi, nu ştiu la ce vă gândiți… ha ha şi ha!

Fifty Shades DarkerCu tot cu bile domnișoara Steele îl însoțește pe Christian la bal. Aici aflăm, din nou, cât de bogat și important e prin oamenii de pază care îi escortau plus toate detaliile extravagante ale reședinței. Oameni veseli ce poartă veșminte scumpe și măști special asortate, muzică “de calitate superioară”, atmosferă selectă, discuții lejere, bucate rafinate și băutură îmbietoare…

Christian o întreabă dacă îi este foame (ştiți grija lui față de Ana care mânca puțin, faptul că de mic urăște risipa etc) iar aceasta îi răspunde că este înfometată în timp ce își pipăie coapsele și geme. Uite așa i se şopteşte că a aflat la ce folosesc bilele metalice. Anastasia participă la o licitație și donează toată suma pe care i-a dat-o Christian cu forța (adică acei 24000€ din cont).

Ana ajunge cu Christian în camera copilăriei lui unde se dezbracă (semn că poate o să vedem primele scene mult așteptate de dezmăț între cele două corpuri frumos sculptate și alese).

O leagă cu o bucată de material satinat cu mâinile la spate, o trântește pe pat, ea își ridică fundul plină de entuziasm în timp ce i se scot bilele şi îi tot dă palme peste fese (ce am ajuns să scriu, parcă nu-mi vine a crede așa ceva)… La fiecare lovitură unele din sală reacționau într-un mod răsunător, poate simțeau ele ceva… Apropo, cineva a pus după film o întrebare interesantă: “Dacă nu avea bani îl mai lăsa femeia să o bată, îi mai făcea plăcere sau se simțea abuzată?”

Din nou detalii neinteresante, revin în mijlocul petrecerii. Șeful Anastasiei, adică Jack Hyde s-a strecurat cumva la bal și a făcut o fotografie unui portret al familiei Grey (ce ți-e dom’le și cu telefoanele astea moderne; un exemplu pentru care cu îndârjire nu sunt de acord dar îmi trece repede căci mă uit cât timp a trecut tot la un telefon, de data aceasta al meu hihi).

Anastasia se întâlnește pur întâmplător la toaletă cu Elena, loc în care se schimbă un set de replici acide în care fiecare își dă arama pe față iar tanti blondă încearcă să pună presiune psihologică prin diverse tertipuri ieftine de mahala, zici că m-aș uita la o telenovelă (bine am mai investit astea două ore din viața mea, ce să zic…). Ana pleacă în grabă ca împunsă de arici lăsând-o în urmă pe doamna Lincoln însă Christian apucă să observe ieșirea furtunoasă din toaletă. Cât suspans, câtă adrenalină, deja am căscat de câteva ori.

Mai am doar jumătate din paharul mare de suc – ăsta moment tragic al realizării faptului că mi se termină combustibilul şi nu mă pot aduna să îmi fac un plan pentru a ajunge în siguranță la destinație, adică să prind cu bine sfârșitul filmului.

La întoarcere Christian nu află nimic despre cele spuse în toaletă dar telenovela continuă. Trebuie să plece din propriul garaj în grabă căci cineva a pătruns acolo și i-a vandalizat mașina Anastasiei.

Ajung pe un yacht, ea îl sărută tandru sub duş și îi spală meticulos urmele de ruj făcute pentru acea hartă de ghidaj tra-la-la care o emoționează puternic… El îi spune că o iubește. După reacțiile pline de vorbe dulci scoase direct din diabet cred că a aflat întreg Mall-ul că există iubire la Cinema, s-a cutremurat Pământul de emoție și eu am înghițit din uimire pe nemestecate două floricele de popcorn.

Cadre minunate, cu natura surprinzătoare care îți taie respirația, el se laudă din nou că e bogat, că deține un port, diverse proprietăți în întreaga lume, strecoară niște ironii în glumă dar se revanșeză oferindu-i cu încredere o lecție de navigat stând lipit de partea ei dorsală; fără scene sexy, nu vă entuziasmați căci nu e cazul. Domnul Grey dă dovadă de romantism.

Nu e chiar basm întru totul dar nici filmul plin de dinamism precum prima parte. Totuși e plăcut de către audiența feminină care sper să nu rămânâ cu impresia că avansarea în carieră se face prin găsirea unui partener milionar care se ține aproape prin jocuri ale seducției și erotism fără limite. Pe de altă parte, nu ar fi de neglijat aspectul aducerii în dormitorul unor cupluri o nuanță din griul trilogiei (nu zic să aibă apucăturile unor bolnavi mintal ci să renunțe la prejudecăți și să alunge monotonia cu diverse scenarii ori jocuri pe cât de nevinovate pe atât de incitante) şi cu siguranță relația se va îmbunătăți iar femeile nu se vor mai grăbi să arunce bani pentru astfel de povești care le fac măcar în propriile fantezii să trăiască aşa scenarii în care le jubilează zeița interioară.

La serviciu Ana este asaltată de indiscreția, bădărănia și avansurile ieftine ale șefului Jack care îi cere să îl însoțească într-o delegație dar, precum v-ați așteptat, Christian nu este de acord.
Urmează alte bâlbâieli, replici fără de care putem cu toții supraviețui.

Ea ajunge în Camera Roșie, admiră, poate își aduce aminte, clar rămâne fascinată … Câteva doamne oftează și șoptesc câte ceva. Anastasia, curioasă, necunoscând toate accesoriile de acolo ia în mână ceva strălucitor care de fapt presupune un cârlig pentru sâni (sfârcuri mai exact, pentru “academicieni”). Amuzat, domnul Grey îi prinde cârligul de deget şi trage rapid; ea a văzut că durerea nu a cauzat neplăcere. Reprezentantele feminității din viața asta au reacționat pozitiv prin gemete de plăcere dar nu am mai văzut să se înghesuie la întins haine şi să le folosească hmmm. Poate măcar după film să reapară doamne harnice la spălătorie haha – sigur ar fi o surpriză de Valentine’s Day pentru bărbații care poate au rămas fără prea multe perechi curate de şosete.

Ea îl vrea, şi el pe ea dar nu acolo și o duce pe umăr până în dormitor iar pe drum se amuză de faptul că se petrec cu menajera care le servește o privire caldă și înțelegătoare. Alte scene de sex dar în care folosesc un accesoriu telescopic pentru a imobiliza picioarele domnișoarei şi care îi permite lui mișcări îndrăznețe dar nimic foarte explicit. Un fel de mers în Parcul de Distracții dar nu ți se arată Caruselul în care te poți învârti şi transpune într-o lume doar a ta. Urmează o cină la gura şemineului, nelipsitul vin de bună calitate și discuțiile în care mereu parcă se negociază ceva.

O altă zi la S.I.P. în care practic șeful sare pe Anastasia, o înghesuie în ușa de sticlă dar nimeni nu mai e prin preajmă iar ei îi este greu să iasă din strânsoare însă până la urmă reușește să fugă și la ieșire e întâmpinată de Christian care o vede atât de înspăimântată și află că Jack Hyde vrusese să o violeze. Atât i-a trebuit căci şi-a trimis șoferul-bodyguard să îi dea o lecție dură din care să-şi învețe locul (simplu, adică l-a bătut). Seara după un scurt apel telefonic l-a şi lăsat fără loc de muncă pe Jack, urmând ca Anastasia să fie promovată în locul acestuia.

Iau telefonul, intru pe Facebook şi postez la Check In-ul cu vizionarea Fifty Shades Darker: “Încă nu am adormit 😜 Dar cu certitudine am văzut filme mult mai bune… Sper să rezist până la sfârșit fără semnale SOS 😂“. Urmează un schimb de replici dar după film; oricum nu i-am deranjat pe cei din jur, fiți fără grijă, luminozitatea telefonului era la minim încât şi eu mă uitam chiorâș pentru a scrie în română totuși şi nu în vreo nouă limbă…

Urmează o ședință cu oameni importanți în care Ana adaugă idei noi de apreciat care pot aduce plus valoare editurii şi clar că se vrea să zicem că a meritat să ajungă pe o astfel de poziție în conducere.

O altă cină clișeu în care o întreabă dacă totuși acceptă să își mute lucrurile la el, Ana cumva cu niște ezitări acceptă căci nu se lasă ușor impresionată însă îl iubește și îi face plăcere compania lui, chestii siropoase vecine cu bomboanele și vata de zahăr.

Ea vrea să continue să sărbătorească acasă, el în următoarea fracțiune de secundă cere nota de plată în timp ce îi curg balele şi sala se distrează dar nu se termină secvența aici căci fostul dominator îi cere să își scoată chiloții. Ana firavă și pudică cere lămuriri dacă trebuie să o facă chiar acolo pe scaunul din restaurant dar totuși iese la iveală latura ei nărăvașă executând imediat dorința flăcăului bogat şi îi pune tacticos în palma acestuia. Se vrea o imagine senzuală la care am văzut reacție doar din partea unei dudui plinuțe bine bine (şi eu, asemeni domnișoarei, am reușit să ocup doar un loc în sală deși deja îmi era poftă de shaorma cu de toate).

În lift Christian îi face un fel de control ginecologic de față cu toată lumea, Anastasia scoate diverse grimase excitată fiind; iarăși se aud gemete venind dinspre scaunele din jur urmate de râsete în care şi bărbații par să transmită mesajul cum că au supraviețuit până acum – poate o să fie vreo domnișoară sau doamnă care nu va scăpa nebătută după film (adică dorința asta venită cu vizionarea peliculei va putea fi pusă în practică de vreun mascul fără durere în spate și care îi îndeplinește cică fanteziile… oook – pe faza: chelner, hai cu biciul ha ha ha). Campaniile împotriva violenței domestice s-au desfășurat în van iar banii acum toți par în contul Grey Enterprise.

Cadre de umplutură…

La Ana acasă apare Leila Williams cu un pistol pe care îl folosește dar descărcând spre perete deși o amenință cu o privire de nebună. Vine Christian la timp şi o salvează. El îi spune “Şezi!” fostei supuse scăpate de la psiho-pupu iar aceasta ascultă imediat precum un cățeluș; se pune în patru labe iar Grey o mângâie pe cap drept recompensă. Cât de ieftin! Bleah, deja chiar mă dezgustă filmul. Anastasia nu dă ascultare sfaturilor şi o ia pe străzi ca bezmetica dar seara se întoarce în imperiul de sticlă ce tronează deasupra lumii. Grey e nervos de la atâta îngrijorare, nu-i de glumă. Devine penibil sau romantic nici nu mai știu că se poartă nebunește. Oh shit! A luat poziția în care stăteau supusele la ușa Camerei de Joacă. Pentru a-i arăta Anastasiei iubirea mai întâi îi mărturisește că este sadic. Nu zău! Chiar așa?! Cine ar fi zis? Trebuie să fii geniu şi un fel de Inspector Gadget pentru a trage o astfel de concluzie. Apoi o lasă să-l atingă pe piept unde vrea ea pentru a-i întări credința că el din dragoste chiar se schimbă pentru ea în bine… Clar e film american.

Din nou are Christian Grey un coșmar dar de data aceasta e trezit cu grijă de Anastasia pe care o cere de soție.

Tânărul, arătosul şi chiparosul musculos dimineața face exerciții dezbrăcat iar deja femeile din sală toate se scurg pe scaune printr-un leșin ce pare inevitabil, câteva fluierături şi susțineri ca la olimpiadă. Nici Urzică nu a avut atâtea fane dezlănțuite când a performat la calul cu mânere; poate fi gelos pe domnul Grey care poate are un cal special ori pielea aparatului o fi de extraterestru că tot nu înțeleg încă reacțiile şi ovațiile admirative.

Anastasia face pe glumeața dar i se confirmă cererea în căsătorie. Încep alte poveștii în sală. “Na că a ajuns țărăncuța unde vroia” spune încet dar răzbunător un bărbat, primește un cot în coaste apoi liniște mortuară. Îmi e frică să mă gândesc ce a urmat pentru el căci părea însoțit de către femeia de lângă…

Urmează ziua lui Christian dar Anastasia îi dă un cadou micuț în avans. Nu a cheltuit mult pe el dar trebuie să înțelegem mesajul: e din iubire, deci suficient! Cred că filmul e făcut în favoarea femeilor doar Hahaha! Ciudă-sîc!

Christian a plecat într-o deplasare împreună cu asistenta. Elicopterul suferă o defecțiune și se prăbușește. Aud un barbat: “Bravo. Pilot expert”. O voce de femeie din spate zicea că sunt răutăcioși mulți în sala de cinema. No, ghinion, şoptesc dar destul de tare căci mi se terminase răbdarea – mulți au auzit, puțini au priceput. Bine că nu au plâns oamenii acolo totuși căci nu aveam multe batiste la mine. Cică era de interes național întâmplarea deoarece apăruse ca știre pe toate programele la tv, internetul plin, ce mai catastrofă. Se deschide uşa liftului iar Christian intră în casă. Familia îngrijorată își revine spre exasperarea unor bărbați ce priveau spre marele ecran posibil cu dorința şi speranța că filmul se sfârșește atunci dar nu e nici Crăciunul și nici Paștele. Minunile se întâmplă cu altă ocazie, spre exemplu în film când el desface cadoul aniversar şi vede un breloc iar pe una dintre fețe apare scris “Da” luminând când apeși pe el. Mare bucurie mare. Jucărioară ieftină care sper să nu se strice căci copiii răsfățați sunt obișnuiți cu lucruri de durată, nu sunt căliți precum am fost unii dintre noi şi să ne bucurăm la orice plastic ce nu se topește la prima vară (am exagerat căci nu mai am nervi mulți până văd scris cu majuscule The End).

Sex sub duş, gemetele Anastasiei, ale lui Christian, sărutări, ea vrea din nou să fie posedată în Camera Secretă plină de povești erotice. Ajung acolo, o leagă la ochi cu o bandă roșie, o unge cu ulei (îmi e poftă de plăcinte pe lespede cu brânză sărată). Viitoarea doamnă Grey e legată la mâini, apoi dezlegată după care continuă show-ul dar fără a mai putea fi urmărit de către noi.

O petrecere “surpriză”, în cinstra zilei de naștere, organizată de către Mia, sora lui Christian acasă la părinții, Dr. Grace şi Mr. Grey, dar şi o bună ocazie în care sărbătoritul anunță în fața tuturor noua veste şi anume cea a faptului că a cerut-o în căsătorie pe Anastasia și ea a acceptat (deși recunoaște în fața lui Kate faptul că nu poate sta prea liniștită căci etapa grea nu s-a terminat încă). Toată lumea se bucură cu excepția Elenei care a rămas mască (deși balul a trecut de ceva vreme), i-a căzut fața tencuită cu produse de calitate și a izbucnit precum într-o criză de Menopauză. Femeile din sală s-au unit precum într-un congres al vrăjitoarelor și au început să se distingă părți rupte din descântece. Ha ha.

Are loc o discuție jignitoare între rivale adică Anastasia și dominatoarea tinereții viitorului ei soț. Doamna Lincoln primește un pahar de vin în față apoi Christian îi aruncă replica “M-ai învățat cum să fut, Elena iar Ana m-a învățat cum să iubesc!” oferindu-i galant o batistă din material sigur scump căci nu s-a ratat nici o ocazie în care să ni se spună ori arate cât de grozav e să ai contul lui Grey.

Mama lui Christian află de Elena, o pălmuieşte și o dă afară din casă în timp ce toată sala sărbătorește de bucurie: “Bine i-a făcut”, “scorpia”, “a abuzat de săracul copil”, “băbăciune sfrijită”, “ştoarfa” etc căci nu am mai putut înțelege chiar tot…

Apoi Anastasia împreună cu Christian discută în camera copilăriei lui, se uită la o poză a memei naturale, după care Ana se interesează de starea viitoarei soacre. Îi spune că îi pare rău de situația Elenei după care recunoaște că nu e așa, mai râdem puțin, alte dialoguri ce chiar nu merită să le mai menționez.

Christian Grey i-a pregătit un moment special care o surprinde: o cere în căsătorie într-un loc plin de flori, lumânări, reflecțiile apei ce întregesc cadrul romantic, declarație lacrimogenă cât el stă îngenunchiat şi îi oferă un inel de logodnă cu ditamai piatra (admir bijuteria, chiar îmi place şi o vreau!) ce mai – toate clișeele întâlnite şi condensate într-un minut de filmare – super. O să credem că dacă nu e așa nu există de fapt iubire.

Toată lumea afară se uită la artificii în timp ce Jack Hyde cu ochiul vânăt pare să ticluiască un plan malefic şi îl cred căci are o privire tare înspăimântătoare, sper să nu visez urât… ha ha ha şi bu hu hu!

Gata filmul… Răsuflu ușurată şi îmi aduc aminte de cuvintele: “Ce nu te doboară, te face mai puternic!”. Ei bine dragii mei, trebuie să vă anunț că sunt Super Woman, măi! Nici nu știu dacă să râd sau să plâng. Mă uit în jur după reacții și îmi îmbrac paltonul roşu ca şi patul plăcerii din film, aha aha. Iau atent ce trebuie să arunc (cutia cartonată de la pop-corn şi paharul în care a fost un suc acidulat) dar rămân cu urechea ațintită asupra comentariilor de după film…

Reacții pozitive majoritatea, dar din partea femeilor căci bărbații au fost mai iute de picior din câte observ şi au dispărut făcându-se nevăzuți mai repede decât luptătorii ninja cu a lor reputație de fulger. Cine știe de când erau pregătiți săracii să o zbughiască de acolo. Oare or fi fost cazuri de pipăiri prin lifturi, chicoteli și chiloței scoși prin locuri publice ori batăiuțe la funduleț în tura de supermarket?! Verificarea unor camere de supraveghere ar fi poate interesantă…

Cum unii se întreabă ce caută în viața lor, la fel mă întreb şi eu strigând în abisul minții oare ce am căutat la acest film? Dar sunt imediat plesnită însă nu peste poponeț și nici de către domnul Grey ci de către rațiune care are grijă să îmi reamintească decizia în deplinătatea facultăților mintale (vorba vine în cazul de față haha).

Am vrut să înțeleg isteria mondială (tot degeaba, am irosit banii şi timpul) şi să observ reacțiile la cald (am avut parte de câteva care mi-au oferit nu doar un duş rece ci o rostogolire într-o mare înghețată ca după o ședință de saună în care am cunoscut doar altfel de momente fierbinți decât în fanteziile lui Christian, băietul lui Grey Senior)…

Se apropie sărbătoarea îndrăgostiților importată din State şi cum americanii nu Merg cu Capra la fel cumva mă afiliez grupului de bărbați români luând decizia de a publica ce am scris abia după ce trece evenimentul festiv și să-i cruț de idei crețe lăsându-i doar în plăcuta companie a femeilor crețe sau măcar cu părul ondulat, fie şi drept; ok, nu neapărat femei…

Filmul este atrăgător prin cadrele de excepție prezentate şi mai ales ideea prin care iubirea învinge şi e trăită ușor într-o viață în care orice dorință ți se poate îndeplini. Indivizi care arată şi se îmbracă frumos, au slujbe în conducerea unor companii și oameni care lucrează pentru a le face pe plac, unii bogați care totuși întorc ceva în societate dar nu simt lipsa acelor bani, călătorii în toată lumea unde se întâmplă să aibă proprietăți somptuoase, mașini pentru fiecare zi a săptămânii şi anotimp, elicopter, yacht și posibilitatea de a achiziționa chiar şi un parc dacă se plictisesc duminica. Noi de plictiseală putem lua pe moment o carte şi nu aeroplanul în 20 de minute după ce am decis să facem altceva spre exemplu la apusul soarelui dintr-un colț anume al Mapamondului. E frumos căci se prezintă o femeie obișnuită care deși nu excelează în nimic are o rampă de lansare fulminantă și se trezește într-o lume îmbătătoare care te cuprinde în mreje mai ceva decât la auzul cântecului sirenelor… Bărbatul face tot ce vrea şi primește chiar mai mult, ajungând să depășească traumele și să treacă cu bine peste obstacole. Chiar se prezintă o imagine scuzabilă demnă de milă care se recuperează aproape miraculos prin iubire, o idee ideal de transmis… Ce mai, un basm erotico-telenovelistic într-o lume modernă. Toți speră să se termine într-un mod plăcut cu o situație fericită. Pentru a afla ce se întâmplă în continuare, fie dacă cei doi au șanse să rămână împreună ori trece repede și mirajul lumii luxuriante precum şi dragostea pentru un chip frumos dar suflet bun, trebuie să citiți cărțile sau să așteptați până la Valentine’s Day din anul 2018. (Încă mai sper ca pentru o așa reclamă să primesc procent din vânzări; nu am pretenții dacă pentru toate cărțile, filmele sau produsele promoționale – orice e bine venit).

Deși nu merită o așa ditamai analiza totuși imi iau oricând în serios asumarea de a a scrie chiar fie şi recenzia unui film despre dinozauri, rahat ori extratereștrii, sau rahatul dinozaurilor extratereștrii etc.

În altă ordine de idei, chiar vreau să revăd filmul Fifty Shades Darker fiindcă nu înțeleg de ce am irosit banii pentru avanpremieră…

Acest articol a fost citit de 30069 de ori!

One Response to Fifty Shades Darker – Filmul: Vreau să îl revăd! (fiindcă nu înțeleg de ce am irosit banii pentru avanpremieră…)

  1. Adrian Costea februarie 21, 2017 at 12:23 pm

    Super tare, tine-o tot asa! Asteptam si alte recenzii la filme. CTP e mic copil :)

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Widgetized Section

Go to Admin » appearance » Widgets » and move a widget into Advertise Widget Zone